Nunta Simona si Alexandru

Rochia mea a fost ultima la proba. Am lasat-o ultima de teama ca s-ar putea sa nu ma avantajeze. Eu nu sunt intocmai o slaba iar ea, rochia, este sirena. Nu prea imi imaginam cum ar sta pe cineva la un metru si putin peste jumatate si mai… impanata :). Intre timp in salon era nebunie curata: mi se faceau poze, mi se aduceau pantofi, rochii, accesorii, mi se dadeau biscuiti, bombonele si ceai sau cafea. Ma simteam ca intr-un film, ce sa mai… eram buricul pamantului. Eram numai noi in salon si toata lumea roia in jurul meu, iar Alinuta-albinuta nu stia cu ce sa ma mai rasfete. M-au castigat cu respectul si grija pe care mi le-au aratat inca din prima zi, cand nici macar eu nu eram convinsa ca le voi fi clienta. Iar doamna Gabi (croitoreasa)… nu am cuvinte sa o mai laud. Eram in pragul unei depresii cand am vazut ca, desi venita pe comanda, rochia mea era in continuare si lunga si larga si avea si trena, iar eu spusesem ca nu vreau trena.